Putem fi cu totii de acord ca singuratatea este una dintre cele mai nesuferite stari din cate exista. Cu atat mai mult daca te simti singur desi esti inconjurat de oameni. Cu toate astea, ma intreb daca suntem cu adevarat singuri vreodata...

Raspunsul nu se lasa asteptat: nu. 

In orice clipa, indiferent de cum se aranjeaza viata la exterior, ne avem pe noi insine. Suntem constienti de asta? Pentru multi dintre noi, raspunsul este iarasi nu. Suntem atat de obisnuiti sa fim centrati pe altcineva, pe nevoile si dorintele lui sau ale ei, fiind preocupati in permanenta sa le indeplinim asteptarile. Fugim de noi cu aceeasi tarie cu care ne ferim de necunoscut. Nici nu stim ce ne asteapta la intalnirea cu Sine pentru ca ne este prea teama sa incercam. Uitam sa avem grija de noi ca de singurul lucru cu adevarat constant in viata noastra. Uitam sa avem grija de corpul nostru, de minte si de suflet. Cateodata ne purtam chiar urat, ignorand cu desavarsire emotii, ganduri, criticandu-ne si spunandu-ne lucruri dureroase. Asta nu face decat sa creeze si mai multa distanta intre tine si...tine. In terapie, o clienta spune "e ciudat sa ma caut pe mine, nu sunt obisnuita sa fac asta". Este adevarat. Desi e firesc si sanatos sa fim in contact cu Sine, este ceva ce trebuie sa invatam si mai apoi sa exersam pentru a deveni natural, iar asta se intampla din cauza tuturor conditionarilor la care am fost expusi.

Singuratea fizica poate fi o pacoste sau o oportunitate. Iti poate aduce beneficiul de a te intalni cu tine. Nu va fi un proces usor, dar promit ca rasplata este pe masura si ia forma linistii interioare, a confortului sufletesc, a unei curgeri line de viata lipsita de stres, a claritatii mintii, a bucuriei de a trai, a spontaneitatii si libertatii.

Suntem mai mult decat suficienti, ca fiinte, pentru noi insine. Ne putem oferi atata iubire, respect, afectiune, grija, libertate, intelegere si acceptare pe cat simtim ca avem nevoie si cerem de la ceilalti. A fi cu celalalt intr-o interactiune este ca un dans, insa inainte de asta e nevoie sa devenim capabili sa dansam de unii singuri.

Este greu sa inveti sa fii singur cand esti cu celalalt si de aceea e bine sa o faci inainte. Cand sunt doi (sau mai multi) atentia ta este distrasa si incet dar sigur te indepartezi de propria fiinta. De aceea, daca ai ocazia de a petrece chiar si cateva ore pe cont propriu, nu ezita sa o faci, indreptandu-ti atentia spre interior, privind cu curiozitate spre...tine. Cu rabdare, iubire si acceptare vei descoperi ceva minunat. Sunt sigura. Odata ce ai descoperit, incearca sa nu uiti. Adu-ti aminte de tine si sarbatoreste-te! Multe lucruri se rezolva de la sine prin conectarea la propria fiinta - relatii, proiecte, viata.

Esti singurul care te cunoaste atat de bine. Singurul care poata sa patrunda cu adevarat in cele mai profunde cotloane ale sufletului si mintii tale. Singurul care a trait toate experientele ce formeaza viata ta. Esti cea mai apropiata persoana de tine din cate ai intalnit si vei intalni. Poti fi cel mai sincer si transparent in relatie cu tine. Esti cea mai buna alinare si cel mai bun pansament. Esti singurul in putere de a te vindeca de rani vechi. Esti singurul care iti poate vedea frumusetea si uratenia in egala masura. Esti singurul care te cunoaste fara masti si in lipsa rolurilor. Esti singurul care te poate iubi cu adevarat profund si neconditionat.

Previous
Previous

De ce barbatii au NEVOIE sa planga

Next
Next

Abuz