Fixed mindset vs. Growth mindset (seminar)
In luna August am sustinut pentru colegii mei din cadrul Liceului Teoretic National, LTN intre prieteni, un workshop interactiv cu scopul de a deveni mai constieti de mindset-ul pe care il avem ca indivizi, de felul in care ne influenteaza el dar si cum putem face pentru a ne schimba.
Mindset-ul este un concept complex, profund ancorat in fiinta noastra si de cele mai multe ori inconstient. El este alcatuit din ansamblul de credinte, atitudini si predispozitii pe care noi le aveam, toate acestea influentand mai departe modul nostru de a gandi, de a simti si de a actiona in situatii specifice. Astfel, tot ceea ce crezi despre personalitatea ta, decurge dintr-un mindset pe care il ai si care te impiedica sa-ti indeplinesti potentialul.
Astazi punem in discutie doua categorii de mindset – cel fix si cel de crestere – pe care in continuare le vom prescurta MF si MC. Acestea au fost descoperite si studiate de autoarea Carol Dweck si expuse pe larg cu o bogatie de detalii si exemple in cartea ei – Mindset: The New Psychology of Success (Mindset in romana). Haideti sa vedem cum functioneaza ele:
Fundatia celor doua tipuri de mindset este reprezentata de credintele si focusul actiunilor noastre. Astfel, persoanele cu MF cred ca abilitatile lor sunt innascute (ai sau nu ai talent la ceva) si ca nu pot fi dezvoltate in timp. Pe de alta parte, cei cu MC cred ca abilitatile personale se pot dezvolta prin antrenament. Mai departe, cei cu MF sunt concentrati pe performanta, rezultate si pe a-si pastra o imagine pozitiva in randul celorlalti. Persoanele cu MC sunt concentrati pe procesul de invatare si dezvoltare, pe a deveni variante mai bune ale lor. In MF ambele etichete (atat pozitive cat si negative) se pot juca cu mintea ta. Atunci cand primesti o judecata pozitiva, iti este teama sa nu o pierzi, iar cand te loveste o judecata negativa, iti este teama sa nu o meriti.
Sunt cateva ingrediente cheie pentru o dezvoltare personala de succes si de durata, insa MF si MC le trateaza diferit:
Efortul – in MF este inutil deoarece abilitatile sunt innascute si ele nu se pot schimba; exista credinta ca daca trebuie sa muncesti prea tare inseamna ca nu te pricepi cu adevarat si e mai bine sa renunti. In MC, efortul este privit ca benefic pentru ca numai cu ajutorul lui persoana poate ajunge sa-si depaseasca limitele si sa-si indeplineasca obiectivele.
Obstacolele – in MF acestea sunt privite ca amenintatoare pentru ca pot conduce la esec, pot afecta imaginea sociala si expune vulnerabilitatile; astfel, persoanele cu MF renunta la sau evita provocarile. In MC, obstacolele sunt privite ca oportunitati de evolutie personala si, deci, sunt acceptate cu perseverenta.
Esecul – in MF acesta este catastrofal si descurajeaza persoana care incepe sa evite orice situatii care au acest potential. In MC, esecul este folosit pentru a invata despre vulnerabilitati, pentru a imbunatati si dezvolta aspecte personale. Chiar si in cazul MC esecul poate deveni o experienta dureroasa. Diferenta este ca nu te defineste. Este o problema cu care te confrunti, pe care trebuie sa o rezolvi si din care trebuie sa inveti. Mai mult, in loc sa incerce sa invete din si sa-si repare greselile, persoanele cu MF vor incerca sa-si repare stima de sine. Spre exemplu, pot incerca (inconstient) sa caute oameni care o duc mult mai rau decat ei. Nimic nu este mai greu decat sa spui Am dat tot ce am avut mai bun si nu a fost suficient.
Feedback-ul negativ – este luat personal de cei cu MF care intra in defensiva si pentru care sunt complet nefolositoare. In schimb, intr-un MC, feedback-ul negativ este apreciat, solicitat si folosit in procesul de dezvoltare personala.
Cand adopti un mindset, intri intr-o noua lume. Intr-una dintre ele – cea a abilitatilor fixe – succesul inseamna sa dovedesti ca esti destept sau talentat. Sa fii validat in permanenta. In cealalta lumea – cea a calitatilor flexibile – succesul inseamna sa-ti depasesti limitele, invatand ceva nou. Sa te dezvolti.
Nu impart lumea in slabiciune si putere sau in succes si esec…O impart in cei care invata si cei care nu invata.” – Benjamin Barber
Copiii se nasc cu o dorinta coplesitoare de a invata si se auto-depasesc constant dezvoltand unele dintre cele mai grele abilitati in viata – a merge si a vorbi. Ei nu se gandesc ca e prea greu sau ca nu merita efortul. Nu se preocupa ca vor face greseli sau ca se vor face de ras. Merg, cad, se ridica. De indata ce sunt capabili sa se auto-evalueze, unii dintre ei incep sa se teama de provocari.
Experiment – unor copii de 4 ani li se ofera posibilitatea de a alege sa refaca un puzzle simplu sau sa incerce unul cu dificultate mai crescuta. Chiar si la aceasta varsta, copiii cu MF s-au multumit cu varianta sigura. Cei cu MC au gasit aceasa alegere ciudata. Cine ar vrea sa faca acelasi puzzle la nesfarsit? au spus ei. In linii mari, copiii cu MF s-au asigurat ca vor avea succes, pe cand cei cu MC au acceptat riscul si provocarea de a deveni si mai priceputi.
Studiu – elevii cu MF au inregistrat niveluri mai mari de depresie decat cei cu MC. Analiza arata ca aceasta se intampla din cauza ruminatiilor asupra problemelor si a obstacolelor. Persoanele cu MF se tortureaza cu ideea ca esecul lor inseamna ca sunt incompetenti si ca nu merita. Imi circula prin minte ideea ca sunt un ratat. Din nou, esecul reuseste sa ii eticheteze si nu le mai permite accesul catre succes. Cu cat se simteau mai tristi, cu atat mai mult renuntau la tot, cu atat mai putin actionau catre confruntarea problemelor lor. Spre exemplu, nu invatau atunci cand trebuia, nu-si predau sarcinile la timp si nu tineau pasul cu temele. Au fost, totusi, suficienti elevi cu MC care se simteau si ei mizerabil din cauza depresiei. Aici intervine, insa, diferenta. Cu cat cei cu MC erau mai tristi, cu atat mai mult actionau catre confruntarea si rezolvarea problemelor lor. Cu atat mai mult se asigurau ca tin pasul cu solicitarile academice si cu viata lor in general. Cu cat se simteau mai rau, cu atat deveneau mai determinati.
Doar pentru ca unii oameni pot face ceva cu putin antrenament sau chiar deloc, nu inseamna ca altii nu pot face acelasi lucru cu efort si dedicatie. Este foarte important pentru ca multi oameni cu un MF cred ca performanta timpurie a cuiva iti spune tot ce trebuie sa stii despre talentul lui si parcursul viitor. Pozele de mai sus reprezinta auto-portrete realizate inainte si dupa un studiu in care participantii au beneficiat de cateva sedinte de instruire a abilitatilor grafice. Puteti observa cat de mult si-au imbunatatit ei desenul desi in prima faza puteau intra usor in categoria „fara talent”.
„De ce sa-ti pierzi timpul dovedind cat esti de bun cand te poti ocupa sa devi si mai bun?” – Carol Dweck
Mindset-ul in relatii
Frica de efort poate contamina si relatiile interpersonale sau pe cele de cuplu. Billie Jean King spune ca este totul numai despre ce vrei sa vezi cand privesti inapoi. O colectie de As fi putut sa… pe care sa o stergi de praf din cand in cand sau am dat totul lucrurilor si oamenilor pe care ii valorizez?
„Orice relatie implica un efort considerabil pentru a o mentine in echilibru; este o tensiune constanta intre fortele care ii tin pe membrii impreuna si cele care ii despart” – John Gottman
Prejudecati ale MF intr-o relatie de cuplu:
Dacă trebuie să muncești pentru ea înseamnă că nu a fost să fie (toate lucrurile bune se întâmplă automat);
Problemele care apar indică defecte de caracter;
Suntem ca un intreg. Partenerul meu ar trebui sa stie ce gandesc, simt si de ce am nevoie, iar eu la fel pentru el;
Ar trebui sa avem viziuni comune asupra vietii.
„A-ti alege un partener este echivalent cu a-ti alege un set de probleme. Nu exista candidati fara probleme. Secretul este in a constientiza limitarilor fiecaruia si a construi de acolo.” – Daniel Wile
Cand persoanele cu MF vorbesc despre conflictele lor, invinuiesc. Cateodata se invinuiesc singuri dar de cele mai multe ori ii invinuiesc pe ceilalti. Vina este atribuita unei trasaturi – un defect al caracterului persoanei respective. Atunci cand invinovatesc, oamenii incep sa simta furie si dezgust fata de celalalt. Este un drum inchis. Pentru ca se crede ca este vorba de trasaturi fixe rezulta ca probleme nu pot fi rezolvate. Asa ca, atunci cand oamenii cu MF vad defecte in partenerii lor de relatie devin dispretuitori si dezamagiti de intreaga relatie. Cei cu MC pot sa vada imperfectiunile celuilalt si sa considere ca inca au o relatie buna, satisfacatoare. Cateodata, persoanele cu MF devin „oarbe”la problemele partenerului sau ale relatiei pentru a nu trebui sa treaca prin toata suferinta. Totusi, credinta ca partenerul are capacitatea de a se schimba, nu este totuna cu credinta ca partenerul se va schimba.
In cartea ei, autoarea povestete un moment personal revelator. Relatia cu mama ei a fost dintotdeauna proasta. Carol nu a simtit ca a primit atentia, grija, siguranta de care avea nevoie pe perioada cat era copil. Din cauza asta a dezvoltat multe resentimente si invinuire la adresa mamei sale. Apoi, a avut o revelatie legata de faptul ca o relatie este formata din doi membrii, fiecare avand cate 50% din responsabilitate. Ea nu a fost mama pe care mi-o doream insa eu am puterea de a fi fica ideala. Oricum, nu am nimic de pierdut, nu poate fi mai rau decat acum. Carol a inceput sa-si schimbe comportamentul, sunand, vizitandu-si mama, interesandu-se de ea, povestindu-i din viata ei etc. Relatia s-a schimbat dramatic. Ce mi-a adus in plus schimbarea mentalitatii? O mama, spune Carol in cartea ei.
Daca vrem sa le oferim copiilor nostri un cadou, ii putem invata sa iubeasca provocarile, sa fie intrigati de greseli, sa le placa efortul, sa caute noi strategii si sa continue sa invete. Astfel, cei mici nu mai trebuie sa fie scalvii validarilor externe. Vor avea toata viata inainte pentru a-si construi si repara propria incredere in sine.
In final, nu putem spune ca avem in totalitate un mindset fix sau unul de crestere ci ca este mai degraba o combinatie intre cele doua. Veti observa ca in anumite situatii sau arii ale vietii sunteti mai degraba intr-un MF pe cand in altele manifestati un MC.
