Adaptare

Pandemia de Covid-19 cu tot ce presupune ea, ne striga cu putere: ADAPTARE!

Ce inseamna totusi sa te adaptezi la o asemenea schimbare a contextului de viata?

Citind astazi comentariul unei colege psiholog, s-a nascut in mintea mea aceasta intrebare si, analizand-o putin, am ajuns la concluzia ca intelegem adaptarea in mod diferit si ca exista de fapt doua tipuri de a te adapta - intr-un mod sanatos respectiv intr-un mod nesanatos.

ADAPTAREA SANATOASA

Atunci cand viata ni se schimba pe nepusa masa, nu putem ramane pe loc, ci este nevoie sa ne schimbam odata cu ea pentru a supravietui. Credinta mea este ca nu e vorba doar despre supravietuire cat si despre o oportunitate de evolutie.

Asadar, in perceptia mea si folosindu-ma de experienta personala a ultimelor 2 saptamani de cand s-a instituit starea de urgenta cred ca o adaptare sanatoasa presupune urmatorii pasi:

I. Analiza situatiei

Acesta este un prim pas crucial care ne invita sa ne uitam cu cat mai multa obiectivitate la lucruri si sa facem un inventar al schimbarii. Cu alte cuvinte, hai sa vedem cu ce ai ramas si ce s-a adaugat nou. Sunt oameni care au ramas fara job, altii care trebuie sa se ocupe de copii considerabil mai multe ore pe zi decat inainte, altii care si-au mutat activitatea pe laptopul de acasa, altii care trebuie sa se ingrijeasca de persoanele in varsta din familie preluand responsabilitati pe care nu le aveau inainte iar altii care trebuie sa munceasca poate dublu purtand pe umeri greutatea enorma a salvarii de vieti omenesti.

Se schimba asadar solicitarile din mediu, respectiv natura, frecventa si intensitatea lor. Sunt, de asemenea, unele domenii de viata care devin mai active si emit sarcini de lucru noi. Se identifica modificari si in ceea ce priveste resursele de care dispunem - timp, bani, energie, disponibilitate emotionala etc.

II. (Re)Prioritizare

Dupa evaluarea situatiei si bilantul solicitarilor respectiv resurselor disponibile, putem sa incepem faza a doua in care ne ocupam de prioritizarea solicitarilor si activitatilor noastre.

O adaptare nesanatoasa nu beneficiaza de primul pas de analiza si nici de cel de prioritizare si presupune o atitudine de tipul "act like nothing happened", trecand pur si simplu activitatile de dinainte din offline in online.

Imi vine in minte analogia: Daca inainte de criza aveam obiceiul de a merge la cumparaturi in fiecare weekend pentru intretinerea garderobei, acum pot sa aleg cum ma adaptez. Sigur, pot sa-mi mut totul in online si sa fac shopping acolo insa asta nu tine de adaptarea sanatosa. Mai corect este sa verific daca improspatarea garderobei este in continuare o nevoie activa. Sa verific daca am suficiente resurse financiare, daca raportul cost-beneficiu este in continuare satisfacator si daca nu cumva sunt alte aspecte ale vietii mele de acum care ma solicita mai tare.

Exemplul meu se extinde la toate aspectele vietii de pana acum - cursuri de specializare, obiceiuri, hobby-uri, relatii etc.

III. Identificarea oportuntatilor de crestere

Este util sa fac acum trimitere la articolul meu privind cele doua mentalitati pe care le putem adopta - cea rigida si cea de crestere. Cand folosim ceea ce se numeste growth mindset suntem preocupati de identificarea posibilitatilor de evolutie in obstacolele vietii. Astfel, indiferent de natura problemei cu care ne confruntam, vom privi situatia din perspectiva lucrurilor pe care le putem invata si a abilitatilor pe care le putem dezvolta.

Este, daca vrei, raspunsul la intrebarea: Ok, si eu ce fac acum cu asta?

Sunt multe variante posibile. De la a-ti da seama si de alte abilitati pe care le ai si astfel sa te reprofilezi din punct de vedere profesional, pana la a observa cum iti depasesti limitele pe care considerai ca le ai si gasesti in tine adevarate forte care te ajuta sa faci fata situatiei si sa le oferi si altora sprijin. Observam cu totii pe Facebook cum parintii isi dezvolta creativitatea in incercarea de a construi relatia cu copiii lor in context de carantina, profesorii isi regandesc intreaga programa, companiile se reorganizeaza si isi folosesc fabricile cu inventivitate. Umorul este intarit si el ca modalitate de coping, dovada fiind zecile de poze, texte si filmulete pe tema pandemiei care aduc rasete si lumina pe chipurile privitorilor. In final, ce faci tu pentru tine cu ceea ce remarci in urma analizei facute este un raspuns intim, personal. Situatiile de viata seamana dar nu pot fi identice din cauza tuturor variabilelor incluse in context. Desi nu-ti pot spune ce sa faci tu pentru tine si consider ca tu stii cel mai bine, pot totusi sa-ti povestesc ce am facut eu pentru mine iar asta poate serveste ca sursa de inspiratie.

Privind retrospectiv, de pe 16 martie, de cand s-a introdus starea de urgenta, am trecut printr-o serie de schimbari care mi-au transformat viata asa cum o stiam. In plan profesional, inca de atunci mi-am mutat pacientii in mediul online insa nu toata lumea a vrut sau a putut sa vina ceea ce inseamna o transformare semnificativa la nivel de activitate cat si financiar (din discutiile cu alti colegi fenomenul este des intalnit si este interesant de studiat poate intr-un alt articol). Pe 18 martie am facut o interventie chirurgicala aflata oricum pe lista de to do. Stau acasa, la fel ca toata tara, cu minim contact cu familia extinsa sau cu prietenii. Sursa de griji: partener medic care inca lucreaza in sistem si are contact cu pacientii.

Ok, si eu ce fac acum cu asta?

In principiu, vad partea buna a lucrurilor. Am beneficiat (in mod natural si firesc) de un „concediu medical” prelungit si neinsotit de stresul si presiunea pacientilor amanati sau a intoarcerii la serviciu. De asemenea, m-am ales cu mult timp liber pe care am decis sa-l investesc in studiu, cu care ramasesem oricum in urma si caruia ii dedic acum cu drag si spor pana la 5h pe zi. Am inceput sa scriu mai des pe blog (activitate de care imi era dor) si pun asta pe seama mintii mele eliberate de o serie de responsabilitati. Stand acasa, cheltuielile mele s-au redus considerabil si am observat cum in mod natural arunc mai putina mancare, a crescut tendinta dar si capacitatea creativa de reciclare. Sunt intr-o relatie mai buna cu corpul meu pe care il pot asculta mai usor acum fara zgomotul psihic al agitatiei zilnice. Dorm excelent si mananc regulat, lucru care se simte in nivelul de energie de peste zi, capacitatea mentala pe care o simt si caut sa o pun la lucru. Am timp sa ii sun zilnic pe cei dragi. Si lista poate continua. Ce e important e ca in mod natural si, bineinteles, cu voia si incurajarea mea, e ca si cum s-a pus pauza in unele domenii de viata si s-au activat altele care ramasesera suspendate in fundal. E ca atunci cand o femeie (sau un barbat) ramane acasa in concediu de crestere copil. Sunt anumite parti din ea, unele pe care poate nu le-a mai folosit niciodata, care se manifesta. E tot ea, doar ca in alta forma iar asta e un lucru de onorat nicidecum de speriat.

Sigur ca sunt si pierderi, pentru ca desi unii dintre noi au acum prea mult timp liber, altii au prea mult timp singuri. Sau, ca in cazul medicilor din prima linie prea multe responsabilitati, expunere la boala si moarte. Pentru fiecare in parte aceasta experienta poate fi transformatoare. Trebuie doar sa ne propunem sa cautam posibilitatile acolo unde la inceput se vad doar drumuri inchise.

Iti doresc adaptare usoara si hranitoare!
Sunt aici daca e nevoie de mine.